- 135
Platforma de cercetare şi comunicare reprezintă una dintre modalitățile de abordare şi dialog ştiinţific eficient, metodă iniţiată şi implementată pe larg în diferite centre de cercetare. Actualmente, în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei sunt aprobate patru platforme de comunicare:
- „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (coordonator mem. cor. Maria Nedealcov),
- „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” (coordonatori acad. Grigore Belostecinic și mem. cor. Alexandru Stratan),
- „Accidente vascular cerebrale” (coordonator acad. Stanislav Groppa),
- „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” (coordonator dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza).
Prima platformă de comunicare „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” a fost lansată la 11 octombrie 2019. În cadrul acestei platforme mem. cor. al AŞM Maria Nedealcov, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, a susținut prelegerea „Variabilitatea spațio-temporală a riscurilor meteo-climatice”, oferind oportunităţi inedite pentru dezbateri pe teme stringente ale societăţii contemporane.
De asemenea, în contextul demersului Procuraturii Republicii Moldova, Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice, care a solicitat informații privind starea de fapt și evoluția în dinamică a florei și faunei în Republica Moldova, inclusiv eficiența măsurilor de protecție elaborate și aplicate de autorități, la 5 decembrie 2019, la Academia de Științe s-a desfășurat Masa rotundă „Evoluția în dinamică și starea actuală a florei și faunei în Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat de AȘM în comun cu Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie, Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru” ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Șirul prelegerilor din cadrul acestei platforme a continuat cu Lecția publică organizată la 13 februarie 2020 de Secția Științe Exacte și Inginerești a AȘM, în colaborare cu Institutul de Geologie și Seismologie al MECC. Dr. Igor NICOARA, director al institutului în cauză, a susținut prelegerea publică „Problemele reducerii riscului seismic la care este expus teritoriul Republicii Moldova”, care a atras atenția membrilor AȘM, experților în domeniul seismologiei, cercetătorilor științifici, precum și a cadrelor didactice.
În cadrul platformei „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu”, la 12 mai 2020, Academia de Științe a Moldovei a organizat Lecția publică online „Diminuarea impactului negativ al pandemiei COVID-19 și secetei în agricultură”. Prelegerea a fost susținută de profesorul cercetător Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM. Recomandările privind diminuarea impactului pandemiei COVID-19 și al secetei asupra agriculturii și securității alimentare, elaborate în baza platformei științifice „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu”, au fost transmise în adresa ministerelor de profil.
Specialiștii din domeniul chimiei, la rândul lor, au venit cu soluții și recomandări cu privire la protecția mediului ambiant. Astfel, la 3 iulie 2020, acad. Tudor Lupașcu, director al Centrului de Chimie Ecologică și Protecția Mediului Ambiant, Institutul de Chimie, a susținut online Lecția publică „Sinteza și aplicarea noilor nanomateriale pentru protecția mediului ambiant și a sănătății”, care a avut o rezonanță deosebită în mediul științific.
Platforma „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” este coordonată de dna Rodica Sturza, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, membru al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM. Platforma a fost lansată la 10 martie 2020, la Academia de Științe a Moldovei prin susținerea de către dr. hab. Rodica Sturza a Lecției publice „Securitatea și siguranța alimentelor – o problemă existențială”.
Platforma „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” a fost inițiată pentru a favoriza o colaborare mai strânsă între industrie și mediul academic, consolidarea capacităților în domeniu. Securitatea alimentară a populației reprezintă unul din drepturile constituționale ale omului. Siguranța alimentelor implică diminuarea riscului contaminării alimentelor prin contaminanți tehnogeni sau naturali, prin cei introduși accidental, prin tratarea inadecvată a alimentelor sau prin practicile comerciale abuzive. Aceasta platformă deschide posibilitatea de a pune în discuție aspecte ce ţin de provocările iminente în materie de securitate alimentară și siguranța alimentelor prin împărtășirea și promovarea experienței dintr-o perspectivă globală; provocările tehnice cu care se confruntă industria și modul în care ar dori ca mediul academic să contribuie la abordarea acestor provocări; progrese tehnologice în mediul academic care pot ajuta la abordarea provocărilor legate de siguranța alimentelor; diferite modele de nutriție și impactul lor asupra sănătății, bunăstării și speranței de viață; schimbul de idei cu experți și lideri din organisme de reglementare, industrie, mediul academic, specialiști în formare.
Platforma „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” va oferi consumatorilor, producătorilor, lucrătorilor din comerț și supraveghere a calității și siguranței alimentelor, cercetătorilor și formatorilor posibilitatea de schimb de opinii, devenind astfel factori motori pentru sisteme alimentare viitoare, inclusiv prin co-proiectarea programelor și agendelor de cercetare.
Experiența acumulată de-a lungul anilor de către specialiștii notorii de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România a contribuit la concentrarea eforturilor și a savanților moldoveni în domeniul agriculturii, practica fiind împărtășită în cadrul prelegerii publice „Relaţia dintre agricultură şi gestiunea resurselor de apă”, susținută la 10 iulie 2020 de acad., prof. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti”.
La 3 octombrie 2020, Academia de Științe în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a organizat Masa rotundă online „Seceta în Republica Moldova – căile de soluţionare a problemei. Utilizarea raţională a potenţialului acvatic”, la care au participat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului dl Ion Perju și Secretarul de stat al Ministerului dl Mihail Machedon, președintele AȘM acad. Ion Tighineanu, vicepreședintele AȘM acad. Boris Gaina, acad. Gheorghe Cimpoieș, dr. Igor Nicoară, director al Institutului de Geologie și Seismologie, dr. hab. Boris Boincean, director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” ș.a., care în luările lor de cuvânt au punctat asupra celor mai stringente probleme cu care se confruntă agricultura din Republica Moldova, iar oamenii de știință din domeniu au un cuvânt greu de spus și la acest capitol.
Platforma științifică „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” este coordonată de acad. Grigore Belostecinic și mem. cor. Alexandru Stratan, membri ai Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM.
Un prim pas în lansarea acestei platforme a fost realizat în data de 31 ianuarie 2020, Academia de Științe a Moldovei devenind gazda unui eveniment de anvergură – Lecția publică „Cercetarea în Academia Română”, susținută de academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, profesor la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași, iar cea de-a doua Lecție publică „Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, Iași – Infrastructura de cercetare si posibilități de colaborare” a fost susținută de dr. Valeria Harabagiu, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași.
De altfel, peste câteva luni acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române a revenit la Chișinău deja online, din cauza pandemiei, susținând la 17 septembrie 2020 Prelegerea publică „Provocările științei și tehnicii în secolul al XXI-lea”, finalizându-și discursul printr-un mesaj devenit deja aforism: „Știința ne va oferi soluții la problemele și provocările viitorului. Cu o condiție: să fim înțelepți!”.
La 5 mai 2020, la Academia de Științe a Moldovei a fost susținută online Lecția publică „Competitivitatea Republicii Moldova: tendințe si provocări” de acad. Grigore Belostecinic, doctor habilitat în economie, profesor universitar, rector al ASEM, și de mem. cor. Alexandru Stratan, doctor habilitat în economie, profesor universitar, director al Institutului Național de Cercetări Economice al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Propunerile enunțate de raportori au fost transmise în adresa Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova.
Consolidarea unei economii funcționale, competitive şi performante, stabile din punct de vedere macro-economic şi financiar, cu un ritm de creștere apreciabil şi o adaptare funcțională la eventualele riscuri reprezintă un pilon important al securității economice a Republicii Moldova. Principalii factori interni de risc la adresa securității economice sunt: persistența problemelor de natură economică, financiară şi socială, generate de întârzierea finalizării reformelor structurale; menținerea economiei tenebre la cote semnificative; administrarea deficitară a resurselor publice; eficiența scăzută a instituțiilor statului în eradicarea fenomenelor de fraudă economică; corupția, subdezvoltarea infrastructurii; emigrarea specialiștilor din diferite domenii şi sectoare economice etc. În acest context, fundamentarea științifică a mecanismelor de asigurare a securității economice a Republicii Moldova, inclusiv a elementelor ei principale (securitatea financiară, securitatea alimentară, securitatea energetică, securitatea tehnologică și industrială, securitatea ecologică și informațională), diagnosticarea comprehensivă și prognozarea dinamicii economice ca bază metodologică a determinării atractivității pentru investiții vor contribui la consolidarea sistemului de securitate economică, având drept scop detectarea amenințărilor pentru securitatea economică a statului, întreprinderea măsurilor de prevenire și atenuare a riscurilor în sectorul real al economiei, menținerea unui nivel corespunzător al potențialului socioeconomic al statului și asigurarea condițiilor economice favorabile pentru dezvoltare socială.
Nivelul înalt al emigrației populației din Republica Moldova reprezintă un factor de risc important pentru securitatea economică, socială și demografică a statului Republica Moldova, care necesită o monitorizare continuă, elaborarea mecanismelor și soluțiilor de diminuare și reglementare a proceselor migraționale, dezvoltarea pieței muncii, stimularea antreprenoriatului și crearea locurilor de muncă de calitate, creșterea productivității muncii.
În deceniile viitoare factorul demografic va avea un impact important asupra dezvoltării socioeconomice, în special reducerea numărului populației, inclusiv în vârsta aptă de muncă și îmbătrânirea demografică, determinând necesitatea promovării unor politici speciale în concordanță cu structura demografică. În acest context, monitorizarea continuă și cercetările schimbărilor demografice vor contribui la atingerea obiectivului general de guvernare ce ține de creșterea nivelului de trai al populației, crearea condițiilor pentru consolidarea capitalului uman, precum și redresarea consecventă a procesului de reproducere a populației, diminuarea declinului demografic, realizându-se conexiunea între starea de securitate demografică, economică şi socială în scopul dezvoltării.
De asemenea, în cadrul platformei „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” la 19 mai 2020, la Academia de Științe a Moldovei, a avut loc Lecția publică online „Uniunea Europeană: supranațional versus național-statal – o provocare în condițiile pandemiei”, susținută de dl Victor Juc, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Lecția publică a pus în evidență subiectele ce țin de reflectarea proceselor complexe post-criză de COVID-19 și relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.
Mai multe probleme cu referire la reformele în Academiile de Științe – fenomen care a cuprins mai multe state europene – au fost abordate în prelegerea „Academia de Științe din Bulgaria: Starea actuală și perspective” („Bulgarian Academy of Sciences: current state and future prospects”), susținută online de academicianul Julian Revalski, Președintele Academiei de Științe din Bulgaria, vorbitorul axându-se și pe acele paralele în reformele prin care a trecut Academia de Științe din Bulgaria, precum și Academia de Științe din Moldova.
Devenită tradițională, Sesiunea de Lecturi academice, dedicată Sărbătorii Naționale Limba Noastră cea Română, anul acesta a fost desfășurată în format online, AȘM găzduind și deschiderea celei de-a IX-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor sub egida acad. Mihai Cimpoi. În cadrul festivității solemne, dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, primul cosmonaut român, membru de onoare al Academiei Române, a susținut online prelegerea publică „Cosmogonie, mit și știință în opera lui Mihai Eminescu”.
Platforma ştiinţifică „Accidente vascular cerebrale” este coordonată de acad. Stanislav Groppa, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții. În opinia acad. Stanislav Groppa, accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, rezultată în urma blocării irigării cu sânge a unei zone cerebrale sau prin hemoragie cerebrală. Studiile prospective arată că această afecțiune creste an de an, atât ca incidență, cât și ca prevalență, experții Organizației Mondiale a Sănătății considerând că accidentele vasculare cerebrale vor deveni până în anul 2030 principala cauză de mortalitate. Republica Moldova se află în primele zece locuri în lume în ceea ce privește incidența accidentului vascular cerebral. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în tara noastră decât în țările Uniunii Europene. Aceste statistici negative nu țin doar de nivelul economic al țârii, dar şi de sistemul sanitar din Republica Moldova, în care nu se acordă suficientă atenție acestor pacienți și nu se pune accent pe prevenția primară și secundară. Conform statisticii, AVC este cauza principală de handicap în rândul populației adulte din Republica Moldova, 13% dintre pacienții cu AVC fiind de vârstă aptă de muncă. AVC reprezintă a doua cauză de apariție a demenței și cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum și o cauză frecventă a depresiei. AVC constituie o reală problemă de sănătate nu numai prin rata ridicată a mortalității, dar și prin consecințele asupra performanțelor motorii și cognitive ale supraviețuitorilor. Sechelele AVC pot avea efecte catastrofale asupra calității vieții bolnavului și a familiei acestuia.
În țările economic dezvoltate în ultimele patru decenii se constată o reducere de 40% a mortalității pacienților cu AVC, iar în Republica Moldova, în ultimii ani, s-a produs o creștere a numărului de decese datorate AVC. Din păcate, în Republica Moldova anual accidentul vascular cerebral se dezvoltă la mai mult de 12000 de persoane, dintre care aproximativ 35% decedează în perioada acută a bolii. Incidența AVC este de 2,5-3,0 cazuri la 1000 populație pe an. În țara noastră sunt peste 80000 mii de pacienți care au suportat AVC, la fiecare o oră o persoană suportă un AVC, la fiecare 1,5 ore o persoană decedează de AVC.
Toate lecțiile publice susținute în cadrul platformelor științifice lansate de AȘM sunt disponibile online la adresele https://idsi.md/tv și https://www.privesc.eu/.
Constituirea platformelor științifice de comunicare, inițiate și lansate recent de Academia de Științe a Moldovei este în proces continuu de formare și dezvoltare.
